AVIZ

referitor la proiectul de ORDONANȚĂ DE URGENȚĂ

privind reglementarea unor măsuri fiscal-bugetare și pentru modificarea și completarea unor acte normative

Analizând proiectul de ORDONANȚĂ DE URGENȚĂ privind reglementarea unor măsuri fiscal-bugetare și pentru modificarea și completarea unor acte normative, transmis de Secretariatul General al Guvernului cu adresa nr. 114 din 21.03.2024 și înregistrat la Consiliul Legislativ cu nr. D327/21.03.2024,

CONSILIUL LEGISLATIV

         În temeiul art. 2 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 73/1993, republicată, cu completările ulterioare, și al art. 33 alin. (3) din Regulamentul de organizare și funcționare a Consiliului Legislativ, cu modificările ulterioare,

Avizează favorabil proiectul de ordonanță de urgență, cu următoarele observații și propuneri:

1. Prezentul proiect are ca obiect de reglementare stabilirea unor măsuri fiscal-bugetare în domeniul cheltuielilor publice, pentru consolidare fiscală, combaterea evaziunii fiscale, pentru modificarea și completarea unor acte normative, precum și pentru prorogarea unor termene.

2. Menționăm că, prin avizul pe care îl emite, Consiliul Legislativ nu se pronunță asupra oportunității soluțiilor legislative preconizate.

3. Precizăm că prin proiectul analizat sunt avute în vedere măsuri care acoperă un spectru larg de problematici, fără neapărat o legătură tematică între ele, putând fi de natură a imprima acestuia un caracter eterogen, consecutiv a afecta calitatea și concepția generală asupra reglementării, ceea ce justifică analizarea respectării principiului legalității (art. 1 alin. (5) din Legea fundamentală).  Aducem în discuție, în acest sens, prevederile art. 14 alin. (2) și ale art. 35 din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, republicată, cu modificările și completările ulterioare, potrivit cărora „Un act normativ poate cuprinde reglementări și din alte materii conexe numai în măsura în care sunt indispensabile realizării scopului urmărit prin acest act”. „Pentru asigurarea unei succesiuni logice a soluțiilor legislative preconizate și realizarea unei armonii interioare a actului normativ redactarea textului proiectului trebuie precedată de întocmirea unui plan de grupare a ideilor în funcție de conexiunile și de raportul firesc dintre ele, în cadrul concepției generale a reglementării”.

         Potrivit pct. 75 din considerentele Deciziei Curții Constituționale nr. 61/2020, „Curtea reține că modificările legislative vizează, cu titlu exemplificativ, domenii precum investițiile publice, salarizarea personalului plătit din fonduri publice, concediul și indemnizația lunară pentru creșterea copilului, sistemul public de pensii, programul național de dezvoltare locală, circulația pe drumurile publice, pensiile administrate privat, energia electrică și gazele naturale, domeniile fiscal, administrativ și bugetar, ceea ce duce la concluzia că acest act normativ nu vizează un singur domeniu de reglementare. Astfel, actul normativ analizat nu are un obiect de reglementare clar, unic și bine definit pentru că acesta nu modifică un singur act normativ, ci modifică mai multe dispoziții din diverse acte normative, eterogene ca obiect de reglementare. Chiar dacă cele mai multe modificări din cuprinsul legii analizate au vizat Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2018, se poate constata că celelalte modificări și completări operate în corpul legii nu sunt conexe și indispensabile acesteia, ci ele se alătură, ca modificări și completări ale diverselor acte normative vizate, modificărilor și completărilor aduse ordonanței de urgență antereferite, astfel că scopul actului normativ analizat nu este unic, ci multiplu subsumat fiecărui domeniu reglementat. Mai mult, legea analizată cuprinde și reglementări proprii, de bază, ce nu reprezintă evenimente legislative cu incidență asupra altor acte normative de bază (spre exemplu, art. XXI-XXV, art. XXVII-XXIX, art. XXXI, art. XXXV sau art. XXXVI). Astfel, Curtea ajunge la concluzia că modificările și completările operate prin legea criticată nu permit nici stabilirea obiectului său unic de reglementare și, implicit, nici determinarea relației de conexitate cu celelalte materii normate. Astfel, legea nu are un singur domeniu de reglementare, ci mai multe, fiecare domeniu păstrându-și individualitatea. Or, o lege nu poate viza decât un singur domeniu de reglementare, precum și domenii aflate în conexitate directă cu acesta. (...)”.

4. Ca observație de ordin general, titlurile actelor normative la care se face referire în proiect vor fi redate doar la prima lor menționare, cu excepția cazurilor când norma vizează intervenții legislative asupra respectivului act.

         În cazul celorlalte menționări ale unui act normativ la care s-a mai făcut anterior referire în proiect, vor fi amintite doar intervențiile legislative suferite de acesta.

5. La preambul, la al treilea paragraf, pentru o completă informare asupra Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 40/2015, după titlul acesteia se va introduce sintagma „aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 105/2016”. Această precizare va fi menționată și la paragraful următor atunci când se face referire la respectiva ordonanță de urgență.

La al doisprezecelea paragraf, deoarece titlul Legii nr. 296/2023 a fost redat anterior, se va proceda la eliminarea acestuia, urmând a fi menționate intervențiile legislative suferite care vor fi exprimate prin introducerea sintagmei „cu modificările și completările ulterioare”.

La al treisprezecelea paragraf, deoarece se află la prima menționare în cadrul preambulului, este necesar să se redea titlul Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 4/2024 pentru stabilirea unor măsuri de sprijin cu caracter temporar, destinate producătorilor agricoli în scopul gestionării efectelor fenomenului de secetă pedologică din anul 2023 și ca urmare a agresiunii Rusiei împotriva Ucrainei.

De asemenea, pentru o completă informare asupra Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 110/2017, după titlul acesteia se va introduce sintagma „aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 209/2018”, iar pentru o completă informare asupra Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 24/2022, după titlul acesteia se va introduce formularea „aprobată cu modificări prin Legea nr. 152/2023”.

La al paisprezecelea paragraf, pentru rigoarea și corectitudinea exprimării, sintagma „în forma actuală a alineatelor (6) - (8) ale art. 38 din OUG nr. 39/2018, cu modificările și completările ulterioare” se va reda sub forma „în forma actuală a art. 38 alin. (6) - (8) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 39/2018 privind parteneriatul public - privat, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 7/2024, cu modificările și completările ulterioare”.

De asemenea, referitor la sintagma „alin.(6) - (8) ale art. 39 din OUG nr. 29/2018”, este necesar ca aceasta să fie revăzută, deoarece Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 29/2018, fiind un act modificator, este structurată doar într-un singur articol.

În cazul în care trimiterea vizează Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 39/2018, semnalăm că art. 39 nu este structurat în alineate, de principiu norma fiind necesar a face referire la art. 38, astfel cum se menționează în prima parte a paragrafului.

În cazul în care norma de trimitere, în locul alin.(6) - (8) ale art. 39 din OUG nr. 29/2018, vizează art. 38 alin. (6) - (8) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 39/2018, prevederi care sunt menționate la începutul paragrafului, recomandăm ca norma în discuție, pentru evitarea repetării sale, să fie înlocuită cu sintagma „prevederile legale mai sus menționate”.

La al cincisprezecelea paragraf, deoarece se află la prima folosire, acronimul „IST” trebuie explicitat.

6. La art. II alin. (1), pentru evitarea unei formulări repetitive, sintagma „Disponibilitățile existente în contul distinct de disponibil” va fi reformulată, astfel: „Soldul creditor înregistrat în contul distinct de disponibil”.

La alin. (4), pentru rigoarea redactării, sintagma „conform alin. (1) al art. XLV din” se va reda sub forma „conform art. XLV alin. (1) din”.

7. La art. III alin. (1), prin raportare la alin. (2)-(4) din cadrul aceluiași articol, recomandăm să se analizeze în ce măsură dispoziția propusă ar avea caracter retroactiv, situație în care ar deveni incidente prevederile „art. 15 alin. (2) din Constituția României, republicată.

         De asemenea, pentru rațiune de ordin redacțional, precum și în acord cu rigorile normative, se impune ca data de „31.12.2023” să fie prezentată sub forma „31 decembrie 2023”.

     În același timp, pentru considerente de tehnică legislativă, mențiunea „OUG nr. 40/2015” trebuie să fie redată astfel: „Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 40/2015, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 105/2016, cu modificările și completările ulterioare, ...”.

Modelul privitor la citarea ordonanței de urgență mai sus exprimată are relevanță ori de câte ori aceasta este amintită.

De asemenea, pentru simplificarea normei de trimitere, și anume la „Cap. III și Cap. IV”, propunem ca din cuprinsul acesteia să fie exclusă abrevierea „Cap.”, antepusă cifrei romane „IV”.

La alin. (3), pentru estetica exprimării, în conformitate cu stilul normativ, propunem inserarea substantivului „dispozițiilor”, în contextul „...potrivit dispozițiilor alin. (2) ...”, observație pe care o reiterăm și pentru alte cazuri asemănătoare.

În ceea ce privește norma prevăzută la alin. (4), pentru menținerea consecvenței  unității redacționale cu formulările uzitate în cadrul actelor normative, propunem ca acesta să fie reconfigurat după cum urmează:

„(4) În termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență, Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, la propunerea autorităților de management, va aproba prin ordin  instrucțiunile pentru stabilirea mecanismului de justificare a sumelor rămase la dispoziția beneficiarilor potrivit dispozițiilor alin. (1), care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I”.

8. La art. IV alin. (4), pentru corecta evidențiere a evenimentelor legislative survenite asupra Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 43/2002, este necesar ca mențiunea „aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 503/2002” să fie înlocuită cu enunțul „aprobată cu modificări prin Legea nr. 503/2002”.

         De asemenea, pentru concizia normei de trimitere, propunem eliminarea formei abreviate „art.”, ce figurează în fața cifrei „298”.

9. La art. V, în cuprinsul părții dispozitive a pct. 1, pentru a conferi o redactare într-o manieră specifică uzanțelor normative, propunem eliminarea prepoziției „la”, din contextul „...la alineatul (5)”.

         La partea dispozitivă a pct. 2, pentru considerente de tehnică legislativă, sintagma „alin. (13)” va fi scrisă sub forma „alineatul (13)”.

     În textul prevăzut pentru lit. b), pentru completarea informației juridice privitoare la Ordonanța Guvernului nr. 58/1998, propunem completarea acestuia, astfel:

„b) serviciilor publice „Salvamont”, organizate potrivit dispozițiilor art. 33 alin. (1) și (2) din Ordonanța Guvernului nr. 58/1998 privind organizarea și desfășurarea activității de turism în România, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 755/2001, cu modificările și completările ulterioare;”

În textul prevăzut pentru lit. c), cu referire la Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 19/2006, se va scrie „aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 274/2006”.

Tot pentru același argument evidențiat supra, în textul prevăzut pentru lit. d), după titlul Ordonanței Guvernului nr. 84/2001 trebuie inclusă formularea „aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 372/2002”.

         La pct. 3, referitor la textul propus a se introduce ca
alin. (1¹) la art. XL din Legea nr.296/2023, semnalăm că acesta prezintă posibile vicii de neconstituționalitate, sub aspectul nerespectării principiului egalității în drepturi, precum și sub aspectul neîntrunirii cerințelor de claritate și predictibilitate impuse de conformarea la principiului legalității.

         În primul rând, precizăm că la art. XL alin. (1) sunt cuprinse în prezent măsuri cu privire la limita maximă a cheltuielilor privind drepturile de hrană/indemnizația de hrană/tichete de masă/norma de hrană, indiferent de denumirea acestora, care „nu pot depăși anual contravaloarea a două salarii minim brute pe țară/an/persoană valabile la data de 1 ianuarie 2019, actualizată cu indicele prețului de consum comunicat de Institutul Național de Statistică”.

         În ceea ce privește soluția preconizată la alin. (1¹), care  debutează prin formularea „Prin excepție de la prevederile alin. (1)”, în primul rând precizăm că nu  este clară sfera personalului care ar urma să beneficieze de exceptarea de la limita prevăzută la alin. (1), dat fiind faptul că în textul propus se folosește exprimarea „personalul ale cărui salarii lunare nete sunt de până la 8.000 lei”, neînțelegându-se dacă verbul „sunt” se raportează la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență sau la data intrării în vigoare a actului de bază.

În al doilea rând, semnalăm că, prin intrarea în vigoare a normei propuse, în aceeași lună, persoane ale căror salarii lunare nete sunt de până la 8.000 lei inclusiv vor beneficia de drepturi de hrană/indemnizație de hrană/tichete de masă/normă de hrană diferite, unele plafonate anual la contravaloarea a două salarii minim brute pe țară/an/persoană valabile la data de 1 ianuarie 2019, actualizată cu indicele prețului de consum comunicat de Institutul Național de Statistică, iar altele neplafonate, acordate până la nivelul aflat în plată la data intrării în vigoare a Legii nr. 296/2023, ceea ce va conduce la instituirea unui tratament discriminatoriu.

În al treilea rând, evidențiem faptul că formularea „drepturile se pot acorda până la nivelul aflat în plată la data intrării în vigoare a prezentei legi” este ambiguă în ceea ce privește:

-beneficiile vizate, dat fiind că se folosește doar termenul „drepturile”, în timp ce anterior se menționau drepturi de hrană/indemnizație de hrană/tichete de masă/normă de hrană, fără a fi denumite generic „drepturi” și

-momentul de la care s-ar acorda beneficiile, care nu poate fi anterior intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență, deoarece norma ar avea caracter retroactiv.

Prin urmare, se impune revederea și reformularea textului.

Observația este valabilă și pentru pct.4, referitor la textul propus pentru art. XLI alin. (1²).

         În subsidiar, la pct. 3, în textul prevăzut pentru art. XL alin. (1²), întrucât, ulterior adoptării hotărârii menționate, asupra acesteia au intervenit doar evenimente legislative de natura modificărilor, pentru corectitudine, în loc de „cu modificările și completările ulterioare” se va scrie „cu modificările ulterioare”.

În ceea ce privește părțile dispozitive ale pct. 5-7, deoarece soluțiile legislative se propagă asupra unui element structural alcătuit din patru alineate, dintre care, două urmează să fie abrogate prin intermediul pct. 5, respectiv, alin. (1) și (2), actualul alin. (3), fiind modificat prin pct. 6, iar pct. 7, preconizează introducerea unui nou alineat, și anume, alin. (3¹), pentru simplificarea procedurii normative, în cadrul proiectului de act normativ, propunem contopirea lor, într-o singură parte dispozitivă, care să prevadă modificarea în întregime a articolului analizat, în următoarea redactare:

„5. Articolul LXXVI se modifică și va avea următorul cuprins:”.

În continuare, se vor reda atât textele nemodificate, modificate, precum și cel nou introdus, identificate în mod corespunzător, fără indici cifrici, inclusiv marcajul articolului reconfigurat, cu abrevierea „Art. LXXVI”.

La actualul pct. 6, în textul prevăzut pentru art. LXXVI alin. (3), pentru o prezentare logică a elementului, cât și a subdiviziunilor structurale din cadrul acestuia, în ceea ce privește textul normei de trimitere la „... la alin. (3)-(6) ale art. 1 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 109/2011 ...”, propunem ca aceasta să fie realizată astfel: „... la art. 1 alin. (3)-(6) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 109/2011 ... .”

De asemenea, prin raportare la titlul capitolului III, la care se face referire, este necesar ca mențiunea „... nu aplică prevederile din capitolul III – Măsuri pentru disciplina economico-financiară.” să fie redată sub forma „...nu aplică prevederile din capitolul III – Măsuri de disciplină economico-financiară.”

Observația de mai sus are aplicabilitate generală.

La actualul pct. 7, privitor la textul prevăzut pentru art. LXXVI alin. (3¹), pentru cursivitatea acestuia, propunem ca să fie reconfigurat, după cum urmează:

„... Prin excepție de la prevederile capitolului III - Măsuri de disciplină economico-financiară, precum și prin derogare de la prevederile art. 73 alin. (2) din Legea bugetului de stat  pe anul 2024, nr. 421/2023, operatorii economici care au indicatori de rezultat sau de proiect stabiliți în baza unor contracte de finanțare din fonduri europene   indicatori, în baza aprobării autorității publice tutelare.”

La pct. 8, referitor la introducerea art. LXXXI, este necesară revederea textului dat fiind că exceptările vizate nu se pot realiza printr-un memorandum, care este doar un act intern al Guvernului, ci doar prin acte normative – a se vedea art. 10 din Regulamentul privind procedurile, la nivelul Guvernului, pentru elaborarea, avizarea și prezentarea proiectelor de documente de politici publice, a proiectelor de acte normative, precum și a altor documente, în vederea adoptării/aprobării, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 561/2009, cu modificările și completările ulterioare.

10. La art. VI, la partea introductivă, pentru considerent de practică normativă în redactarea actelor juridice, propunem ca după titulatura „Monitorul Oficial al României” să fie inserată expresia „Partea I”.

         La pct. 1, referitor la modificarea art. VII alin. (3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 115/2023, pentru a conferi previzibilitate și claritate normei, este necesară revederea textului, deoarece nu se înțelege dacă prin formularea „Începând cu data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență” a fost vizat actul normativ care face obiectul prezentului proiect sau actul normativ de bază, ambele fiind ordonanțe de urgență. Dacă a fost vizat actul normativ care face obiectul prezentului proiect, norma trebuie reformulată ca dispoziție de sine stătătoare, în cuprinsul unui articol numerotat cu cifră romană, altfel având caracter retroactiv.

Totodată, este necesară reformularea părții finale „precum și posturilor a căror ocupare condiționează îndeplinirea unor indicatori de rezultat sau de proiect stabiliți în baza unor contracte de finanțare din fonduri europene nerambursabile”, deoarece nu se înțelege în ce mod ocuparea unor posturi ar putea condiționa îndeplinirea unor indicatori de rezultat sau de proiect.

11. La art. VII, având în vedere că intervențiile legislative se referă doar la art. 27, propunem reformularea acestuia, astfel:

         „Art. VII. - Articolul 27 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 40/2015 privind gestionarea financiară a fondurilor europene pentru perioada de programare 2014 - 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 746 din 6 octombrie 2015, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 105/2016, cu modificările și completările ulterioare, se modifică și se completează după cum urmează:

1. Alineatul (5) se modifică și va avea următorul cuprins:

(5).................

2. După alineatul (5) se introduce un nou alineat, alin. (6), cu următorul cuprins:

(6)............................... ”.

În textul prevăzut pentru art. 27 alin. (6), pentru corectitudine, propunem ca norma de trimitere la „art. 27 alin.(3) lit. a)” să se scrie sub forma „alin.(3) lit. a)”.

Observația este valabilă și pentru art. XI, pct. 1, textul prevăzut pentru art. 1 alin. (2¹), pentru trimiterea la „potrivit art. 1 alin. (1) lit. f)”, care va fi scrisă „potrivit dispozițiilor alin. (1) lit. f)”, dar și pentru toate cazurile similare.

12. La art. VIII, partea dispozitivă, pentru o informare completă, după datele editorialului în care a fost publicată Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 105/2018 va fi inserată formularea „aprobată prin Lege nr. 249/2019”.

13. La art. IX alin. (1), pentru rigoarea redactării, propunem ca debutul acestuia să fie reformulat astfel: „(1) Prin derogare de la prevederile art. 47 alin. (16) din Legea nr. 500/2002 ...”.

         La alin. (2), din același considerent mai sus arătat, propunem ca finalul textului să aibă următoarea redactare: „se realizează în condițiile prevăzute la Capitolul I, Secțiunea a 4-a din Legea bugetului de stat pe anul 2024 nr. 421/2023”.

14. La art. X, în textul prevăzut pentru art. 3 alin. (7) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 4/2024, pentru o informare completă, după titlul Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 110/2017 va fi inserată formularea „aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 209/2018”.

         Totodată, referirea la Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 24/2022 se va face astfel: „Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 24/2022 privind aprobarea şi finanţarea unor programe de garantare în domenii prioritare pentru economia românească, aprobată cu modificări prin Legea nr. 152/2023, cu modificările ulterioare”.

15. La art. XI pct. 1, în textul prevăzut pentru art. 1 alin. (2²), în legătură cu formularea „termenul prevăzut la art. 1 alin. (4⁵)”, precizăm faptul că respectivul alineat nu cuprinde niciun termen, fiind necesară revederea acestuia.

      Cu privire la textul propus pentru art. 1 alin. (2²) din Ordonanța Guvernului nr. 64/2001, aprobată cu modificări prin Legea nr. 769/2001, cu modificările și completările ulterioare, pentru respectarea prevederilor art. 18 pct. 31 Titlul IV din Legea nr. 76/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, cu modificările și completările ulterioare, sintagma „societățile comerciale” va fi înlocuită cu substantivul comun „societățile”, observație valabilă pentru toate situațiile similare din proiect.

        La pct. 3, la partea introductivă a normei propuse pentru art. 3¹ alin. (1), pentru corectitudinea exprimării, termenul „contravenție” trebuie redat sub forma „contravenții”. Observația este valabilă și pentru partea introductivă a art. XIV alin. (1).

        La norma propusă pentru art. 3¹ alin. (1) lit. b), pentru rigoarea și claritatea reglementării, precum și pentru corelare cu art. 1 alin. (2⁵), la care se instituie norma de trimitere, propunem înlocuirea expresiei „a dividendelor/vărsămintelor la bugetul statului” cu sintagma „a dividendelor cuvenite acționarilor sau a vărsămintelor la bugetul de stat”.

         La alin. (2) al art. 3¹, semnalăm că textul are în vedere sancțiunea aplicabilă numai pentru contravenția prevăzută la alin. (1) lit. a), fără ca în cuprinsul articolului propus să fie stabilită sancțiunea pentru contravenția prevăzută la alin. (1) lit. b). Se impune, în acest sens, completarea corespunzătoare a reglementării, prin prevederea sancțiunii pentru contravenția sus-menționată.

         Pe de altă parte, la alin. (2), pentru corectitudinea reglementării, teza a II-a trebuie redată în mod distinct de prima teză, astfel: „(...) de la 10.000 lei la 30.000 lei. Amenda se aplică (...)”. Observația este valabilă și pentru art. XIV alin. (2).

16. La art. XII, în textul prevăzut pentru art. 13 alin. (9) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 124/2021, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 178/2022, cu modificările şi completările, în legătură cu denumirile „Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene” și „Ministerul Finanțelor”, corelat cu prevederile art. 2 lit. a) și b) acestea se vor reda sub formă abreviată, respectiv „MIPE” și „MF”.

17. La art. XIII alin. (1), pentru lejeritate, propunem ca trimiterea la „art.73 alin. (1), (6),(7) și (8)” să fie redată sub forma „art.73 alin. (1), (6) - (8)”.

De asemenea, pentru fluența normei, propunem ca în loc de „plăți restante la 31 decembrie 2023” să fie scris „plăți restante la data de 31 decembrie 2023”.

Reiterăm observația pentru toate cazurile similare.

La alin. (4), pentru rigoarea redactării, propunem inserarea termenului „administrației” după cuvântul „autorităților”.

Observația este valabilă și pentru alin. (5).

La alin. (6), din același considerent mai sus arătat, propunem ca norma de trimitere la „alin.(1) al art.73 lit. a)” să fie scrisă sub forma „art. 73 alin. (1) lit. a)”.

18. La art. XV, la partea dispozitivă, după datele de identificare a publicației se va insera mențiunea „cu modificările și completările ulterioare”.

19. La art. XVI alin. (1), la partea introductivă, termenul „memoradum” se va reda corect.

20. La art. XVII, la partea dispozitivă, sintagmele „art. 1” și „numerotat art. 1¹ și va avea următorul cuprins” se vor scrie sub formele „articolul 1”, respectiv „art. 1¹, cu următorul cuprins”.

21. La art. XVIII, sintagma „30 zile” se va reda sub forma „30 de zile”.

         De asemenea, pentru o corectă și completă informare legislativă, actul normativ la care se face trimitere va fi menționat sub forma „Hotărârii Guvernului nr. 29/2018 pentru stabilirea criteriilor pe baza cărora se aplică majorarea prevăzută la art. 17 alin. (1)-(2¹) din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările și completările ulterioare”.

22. La art. XIX, întrucât intervențiile de la pct. 1 și 2 vizează art. 1 din Legea nr. 136/2015, pentru rigoare redacțională, partea introductivă va debuta astfel: „Art. XIX.  - Articolul 1 din Legea nr. 136/2015 ...”, iar la pct. 1 și 2, sintagma „La articolul 1” se va elimina.

         În plus, la partea dispozitivă a pct. 2, sintagma „un alineat nou” se va scrie sub forma „un nou alineat”.

23. La art. XX, la partea introductivă, pentru redarea tuturor evenimentelor legislative intervenite asupra actului normativ, după sintagma „aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 7/2024” se va insera mențiunea „cu modificările și completările ulterioare”.

Totodată, partea dispozitivă a pct. 1 se va reda, astfel:

„1. Alineatele (6) - (8) se modifică și vor avea următorul cuprins:”, iar la partea dispozitivă a pct. 2, sintagma „alin. (8)” se va scrie „alineatul (8)”.

24. La art. XXI, la partea introductivă, pentru rigoare redacțională, sintagmele „La articolul 40 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 112/15.07.2022”, „precum și modificarea” și „alineatul (2) lit. b) se modifică” se vor scrie sub formele „La articolul 40 alineatul (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 112/2022”, „precum și pentru modificarea”, respectiv „litera b) se modifică”.

De asemenea, pentru o completă informare legislativă asupra Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 112/2022, după titlul acesteia se va insera mențiunea „aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 4/2024, cu modificările și completările ulterioare”.

Referitor la textul propus pentru lit. b), propunem ca teza a doua să se redacteze în continuarea primei teze, iar nu ca alineat distinct, nemarcat.

25. La art. XXII, la partea introductivă, pentru rigoare redacțională, sintagma „nr. 315/28.06.2004 privind dezvoltarea regională din România” se va scrie sub forma „nr. 315/2004 privind dezvoltarea regională în România”.

         De asemenea, întrucât intervențiile preconizate sunt numai de modificare, sintagma „și se completează” din cadrul părții introductive și formularea „se modifică și” din cadrul părților dispozitive de la pct. 1-3 se vor elimina.

26. La art. XXV pct. 3, la textul propus pentru art. 47 alin. (1¹) lit. d), pentru precizia normei, recomandăm ca norma de trimitere la titlul IV să fie înlocuită cu o normă de trimitere la articolele avute în vedere. Observația este valabilă și pentru pct. 4, la textul propus pentru art. 52 alin. (5²).

La pct. 6, la partea dispozitivă, sintagma „litera a¹)” se va reda în forma abreviată „lit. a¹)”. Observația este valabilă  pentru toate situațiile similare din proiect, inclusiv pentru alineatele nou introduse.

         La pct. 7, la textul propus pentru art. 294 alin. (5) lit. b¹), semnalăm o eroare materială în norma de trimitere la art. 25 alin. (41), corect fiind art. 25 alin. (4¹); se impune corectarea.

         Reiterăm observația și pentru normele de trimitere de pct. 9, la textul propus pentru art. 294, actualul alin. (8).

          La pct. 9, deoarece alin. (7) al art. 294 a fost abrogat și întrucât potrivit regulilor normative noile elemente structurale se introduc după cele aflate în vigoare, noul articol va fi introdus  ca alin. (6¹) după alin. (6). Drept urmare, partea dispozitivă va avea următoarea redactare:

         „9. La articolul 294 după alineatul (6) se introduce un nou alineat, alin. (6¹), cu următorul cuprins:”.

         La pct. 10, pentru respectarea unității redacționale, partea dispozitivă se va reda astfel:

         „10. La articolul 297 alineatul (7), după litera b) se introduce o nouă literă, lit. c) cu următorul cuprins:”.

27. La art. XXVI alin. (1), pentru asigurarea clarității și a previzibilității normei derogatorii propuse, considerăm necesară reformularea textului.

        De asemenea, din considerente de ordin redacțional, termenii „articolului” și „punctele” se vor reda în forme abreviate.

         La alin. (3), deoarece  actele normative produc efecte juridice de la data intrării în vigoare, iar nu de la data publicării, recomandăm înlocuirea sintagmei „de la data publicării” cu sintagma „de la data intrării în vigoare a ”.

28. La art. XXVII, referitor la textul propus pentru art. 1 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 8/2009, în primul rând, semnalăm că prin acordarea voucherelor de vacanță doar personalului ale cărui salarii de bază nete sunt de până la 8.000 lei se instituie un tratament discriminatoriu, aducându-se atingere principiului egalității prevăzut la art. 16 alin. (1) din Constituția României, republicată. Precizăm că scopul acordării voucherelor nu este acela de a acorda o compensație pentru persoanele cu venituri mai mici, ci „scopul reglementării voucherelor de vacanță a fost atât asigurarea refacerii capacității de muncă și creșterii productivității beneficiarilor acestora, cât și relansarea și stimularea dezvoltării turismului intern”, astfel cum rezultă din preambulul Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 131/2021 privind modificarea și completarea unor acte normative, precum și pentru prorogarea unor termene, aprobată cu modificări prin Legea nr. 130/2023. De asemenea, la art. 1 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 8/2009 se  prevede că rațiunea acordării voucherelor de vacanță este asigurarea recuperării și a întreținerii capacității de muncă a personalului salarial, iar în preambulul acesteia se menționează că „prin introducerea tichetelor de vacanță, Guvernul intervine printr-o măsură urgentă în favoarea angajatului, căruia îi cresc veniturile reale, și în favoarea angajatorului, care are posibilitatea și este stimulat să acorde angajaților, alături de salariu, vacanțe în țară, prin intermediul tichetelor de vacanță, cu rol de recuperare a capacității de muncă, de creștere a productivității muncii salariatului și de motivare a acestuia pentru a-și menține calitatea de salariat”.

În al doilea rând, precizăm că textul propus prezintă caracter retroactiv deoarece ar urma să se aplice începând cu data de 1 ianuarie 2024.

Observațiile sunt valabile în mod corespunzător pentru art. XXVIII, referitor la art. IV alin. (3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 131/2021.

În al treilea rând, textul propus pentru art. 1 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 8/2009 prezintă caracter discriminatoriu, determinat de folosirea sintagmei  „personalului ale căror salarii de bază nete din luna anterioară acordării acestora sunt de până la 8.000 lei”,  deoarece:

-condiționează acordarea voucherelor de vacanță de nedepășirea plafonului de 8000  de lei al salariului de bază net în luna anterioară datei acordării voucherelor, dată care este diferită de la o instituție/autoritate publică la alta, iar salariile pot suferi fluctuații din varii motive, precum: promovarea, reducerea salariului de bază ca sancțiune disciplinară, acordarea de concedii medicale (indemnizația de asigurări sociale de sănătate corespunzătoare concediului medical nefiind inclusă în salariul lunar, ci în venitul lunar), concedii fără plată și altele;

-acordarea într-un cuantum fix anual  (1600 lei) a voucherelor de vacanță nu se raportează la o medie anuală a salariilor de bază, ci la ultimul salariu de bază net (presupunem încasat) în luna anterioară acordării voucherelor.

Totodată, textul este ambiguu, deoarece din formularea „salarii de bază nete din luna anterioară” nu se înțelege dacă au fost vizate salariile de bază cuvenite în luna respectivă sau încasate în aceeași lună, dat fiind că salariile în sistemul public nu se plătesc în luna pentru care se cuvin, ci în luna următoare.

Prin urmare, este necesară revederea și reformularea textului.

29. La art. XXVIII, referitor la art. IV alin. (3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 131/2021, cu privire la formularea „ale căror solde de funcție/salarii de funcție/salarii de bază nete acordate în luna prestării serviciilor turistice sunt de până la 8.000 lei lunar, inclusiv, se decontează serviciile turistice prestate de orice structură de primire turistică clasificată aflată pe teritoriul României, achiziționate direct sau prin intermediul unei agenții de turism licențiate, în limita a 1.600 lei anual pentru un salariat”, semnalăm următoarele:

-este necesară revederea termenului „acordate” din expresia „ale căror solde de funcție/salarii de funcție/salarii de bază nete acordate”, clarificându-se dacă au fost vizate drepturile cuvenite sau cele încasate în respectiva lună;

-luna în funcție de care se stabilește depășirea sau nu a plafonului de 8000 lei lunar este aceea a prestării serviciilor turistice, care poate fi și luna decembrie, până în acea lună, într-un an soldele de funcție/salariile de funcție/salariile de bază nete putând suferi fluctuații din diferite motive, precum: promovarea, reducerea salariului de bază ca sancțiune disciplinară, acordarea de concedii medicale (indemnizația de asigurări sociale de sănătate corespunzătoare concediului medical nefiind inclusă în salariul lunar, ci în venitul lunar), concedii fără plată și altele;

-nu este avut în vederea faptul că suma maximă de 1600 lei poate fi valorificată fracționat, beneficiindu-se de servicii turistice în mai multe perioade, ceea ce determină raportarea la drepturi salariale nete diferite în funcție de lunile în care se prestează serviciile turistice.

Prin urmare, este necesară revederea și reformularea textului.

30. Sub aspectul respectării normelor de tehnică legislativă, întrucât se dispune atât modificarea, cât și completarea actului normativ de bază, precum și pentru rigoarea exprimării, partea introductivă a art. XXIX va fi redată astfel:

„Art. XXIX. - Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 555 din 5 iulie 2019, cu modificările și completările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează:”.

 Totodată, pentru considerentele de mai sus, precum și pentru rigoarea redactării, intervențiile preconizate vor fi reformulate astfel:

„1. La articolul 63, după alineatul (1) se introduce un nou alineat, alin.(1¹), cu următorul cuprins:

„(1¹)            ...........................................................................................”.

(se reda textul propus pentru acest alineat )

 „2. La articolul 362 alineatul (2) se modifică și va avea următorul cuprins:

„(2) ................................................................................................”.

(se reda textul propus pentru acest alineat).

         Referitor la introducerea alin. (1¹) la art. 63 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, pentru o corectă sistematizare și numerotare a alineatelor art. 63, propunem ca intervenția legislativă să fie de modificare a
art. 63, care va avea două alineate marcate ca (1) și (2), la alin. (1) urmând a fi redat textul propus în proiect ca alin. (1¹), iar la alin. (2)  textul de lege lata de la alin. (2), reformulate conform observațiilor subsecvente.

Precizăm că la art. 5 lit. q) din Codul administrativ, este prevăzută definiția expresiei „compartimentul funcțional” – „structură funcțională constituită în cadrul autorităților administrației publice centrale, instituțiilor publice de interes național cu sau fără personalitate juridică, în cadrul aparatului de specialitate al primarului, respectiv al consiliului județean, sau al unei instituții publice de interes local sau județean, fără personalitate juridică, formată din persoane cu atribuții și sarcini relativ stabile, subordonate unei autorități unice; compartimentul de resort reprezintă un compartiment funcțional”, definiție valabilă și pentru ministere, care sunt calificate expres la art. 2 alin. (1) din același cod, ca fiind autorități ale administrației publice centrale.

Prin urmare, având în vedere această definiție, precum și prevederile referitoare la unitatea terminologică și definirea conceptelor  cuprinse la art. 37 alin. (2) din Legea nr. 24/2000, republicată, cu modificările și completările ulterioare, din textul care va fi redat la art. 63 alin. (1) se va elimina sintagma „denumite generic compartimente”.

De asemenea, se va renunța la sintagma „cu respectarea prevederilor corespunzătoare încadrării cu personal a respectivelor structuri”, care are caracter superfluu, la art. 63 nestabilindu-se numărul minim de posturi ce va alcătui un compartiment funcțional, ci doar structura organizatorică.

În textul care se va reda la art. 63 alin. (2), pentru respectarea definiției prevăzute art. 5 lit. q) din Codul administrativ, „sintagma compartimentelor ministerelor” va fi înlocuită cu formularea „compartimentelor funcționale ale ministerelor”.

31. La partea dispozitivă a  art. XXXI, pentru considerente de redactare, sintagmele „168 din 17.08.2020” și „din 08 august” vor fi redate astfel: „168/2020”, și, respectiv, „din 8 august”.

32. La art. XXXV, pentru rigoarea exprimării, recomandăm reformularea normei pentru a evita trimiterea în mod repetat la Legea nr. 296/2023. Precizăm că, actualmente, în norma în discuție se face de patru ori referire la respectiva lege.

33. La art. XXXVIII, pentru rigoarea exprimării, litera „B” din expresia „lit. B)” va fi redată astfel: „b”.

34. La art. XL, pentru rigoarea exprimării, sugerăm ca trimiterea la Hotărârea Guvernului nr. 2139/2004 să se facă astfel: „din Catalogul privind clasificarea şi duratele normale de funcționare a mijloacelor fixe aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 2139/2004, cu modificările ulterioare”.

PREȘEDINTE

Florin IORDACHE

București

Nr. 285/21.03.2024